Masivele Rarau - Giumalau constituie o zona turistica de mare importanta in cadrul Carpatilor Orientali fiind formata din doua masive stans legate a caror importanta pentru turism deriva din urmatoarele aspecte: varietatea peisajelor naturale impuse de relief si vegetatie; accesibilitatea determinata de prezenta culoreloe de vale ce
incadreaza cele doua masive montane. existenta a doua centre turistice de mare insemnatate ce se afla la periferie (Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei) ce constituie puncte de plecare pentru principalele fluxuri de turisti.
Muntii Rarau Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei fiind situati in nordul Carpatilor Orientali in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei.
Masivul Giumalau se afla la vest de izvorul Giumalau si Chiril, este alcatuit din roci cristaline (sisturi cristaline), in structura orografica e impune o culme centrala cu desfasurare NV - SE corespunzatoare alineamentului de roci cu rezistenta cea mai mare si care au altitudini mai mari de 1400 m.
In partea centrala se afla varful Giumalau (1857 m) din care se desprind spre nord - vest si sud interfluvii plate secundare in lungul carora apar poduri netede la 1000 - 1200 m si 1350 -1450 m. Ele se termina spre Vaile Bistritei si Putna prin versanti su panta mare.
Cele mai insemnate obiective turistice din acest masiv sunt: creasta centrala sectorul dintre varfurile Chili, Giumalau, Poiana Giungilor au o bogata vegetatie subalpina (afin si ienupar) cu numeroase puncte de belvedere asupra unei mari parti din Carpati. stancile, versantii abrupti si ingustarile (cheile) de pe Valea Bistritei intre localitatea Rusca si Cheile Zugreni vaile inguste cu repezisuri frecvente rezervatia forestiera din bazinul Putnei (padure seculara de molid), pastravarii.
Relieful ofera cele mai variate obiective turistice. Cele mai frecvent si cautate zone turistice sunt:
Pietrele Doamnei - are un relief ruiniform alcatuit dintr-un ansamblu de turnuri din calcare mezozoice incrustate cu corali si amoniti cu inaltimi de la sub 10 m la peste 70 m incojurat de o masa de grohotisuri ce au dimensiuni variabile. Ele sunt rezultate prin
fragmentare (inghet - dezghet) a unui varf calcaros. Aici se gasesc numeroase trasee de alpinism. asemanatoare cu Pietrele Doamnei doar cu dimensiuni mult mai mici sunt Pietrele Buhei, rezervatie geologica si geomorfologica situata pe valea izvorului alb martor calcaros de eroziune cu suprafata de 2 ha.
Varful Rarau este renumit pentru abrupturi si panorama larg deschisa;
Varful Popchii Raraului, Piatra Soimului - cu reilef de turnuri, rezervatie geologica si Piatra Zimbrului un imens perete abrupt in calcare.
Cheile Moara Dracului format din calcare si dolomite Cheile au o lungime de 60 -70 m o latime medie de 4 - 5 m, pereti inalti si numeroase surplombe.
Pestera cu Lilieci - de pe fundul unui aven cu dimensiuni mari este situata la aproximativ 1 km nord de Piertrele Doamnei ; Cheile Bistritei de la Zugreni este format din cc. 1,5 km de vale ingusta cu versanti abrupti. Aici se gasesc o serie de stanci cu forme ciudate cum ar fi: Coltul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Puscate, Rapa Scara, Stanca Coifului.
O importanta deosebita pentru turism o are schitul Rarau mutat la finele secolului XVIII -lea, cand Bucovina a fost ocupata de austrieci de pe versantul nordic pe cel sudic.
Echipamentul turistic din cele doua masive este alcatuit dintr-o retea de poteci cu marcaje turistice ce urca din Vaile Moldova si Bistrita spre Varfurile Giumalau si Rarau. Pe calea ferata accesul se face pe traseul Suceava - Vatra Dornei.